Nava „Libertatea”, tezaurul pierdut al Galaţiului


  

Unul dintre principalele simboluri ale oraşului şi bun de preţ în patrimoniul naţional, nava „Libertatea” a fost vândută pe nimic, în 1999, de SC Regal SA unei firme britanice * Nava a primit aviz de „export temporar” de la Ministerul Culturii şi… dusă a fost * Nava ar fi trebuit să revină în ţară în 2000, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat * Iahtul „Libertatea” navigheză acum pe mările lumii sub vechiul nume, „Nahlin” * Nava a fost restaurată după planurile originale şi valorează 45 milioane de euro!

În această lună se împlinesc 13 ani de când nava „Libertatea”, deşi figura în patrimoniul naţional la categoria „Tezaur”, a fost vândută de SC Regal SA Galaţi unui yacht-broker britanic la preţ de fier vechi, pe ridicola sumă de 265.000 de dolari. În prezent, restaurat şi rebotezat „Nahlin”, după numele original, iahtul este evaluat de specialişti la aproximativ 45 milioane de euro! După ce a făcut obiectul unui permis de „export temporar”, iahtul ar fi trebuit să revină în ţară în august 2000, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat şi autorităţile de pe la noi nu par a se sinchisi de asta.
Iaht de lux cu blazon regal
Destinul iahtului „Libertatea” ar putea face, poate, subiectul unui veritabil scenariu de film. Construită după planurile G.L.Watson & Co. Glasgow, nava a fost lansată la apă în 1930, la şantierul naval John Brown & Co. din Clydebank (Scoţia). Iahtul a fost construit la comanda celei mai bogate femei de la acea vreme din Marea Britanie, lady Annie Henriette Yule şi reprezenta luxul la superlativ. Tehnica de ultimă oră era completată de interioare ce transformau nava într-un veritabil palat plutitor şi nu este de mirare că în scurt timp şi-a căpătat faima de cel mai frumos iaht din lume! Astfel, nava îşi onora din plin numele de „Nahlin”, nume de origine indiană care înseamnă „navă amiral”. În primii ani, „Nahlin” a navigat pe mările şi oceanele lumii din Scoţia până în Mexic, din insulele greceşti până în Galapagos, din Indiile de Vest până în Australia şi Noua Zeelandă. Dar celebritatea mondială incontestabilă şi-a câştigat-o din 1934, în calitate de iaht folosit de familia regală britanică. La bordul acestei nave s-a consumat controversata idilă dintre regele Edward al VIII-lea şi Wallis Simpson, idilă care a dus în cele din urmă la o criză dinastică încheiată prin abdicarea regelui. Numai că nava nu şi-a încheiat destinul regal. „Nahlin” a fost cumpărat în 1937 de Guvernul Tătărăscu şi, rebotezat „Luceafărul”, a fost oferit în dar regelui Carol al II-lea. La bordul navei, care adesea ajungea şi la Galaţi, au urcat nu doar reprezentanţii protipendadei vremii, dar s-au purtat şi negocieri importante pentru politica acelor timpuri.

„Îmbunătăţiri” proletare
Deznodământul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus o perioadă nefericită şi pentru Casa Regală a României, dar şi pentru iahtul „Luceafărul”. În timpul regimului comunist, nava a fost deposedată de însemnele regale şi a fost rebotezată „Răsăritul”, iar mai apoi „Libertatea”. Chiar şi aşa, până în anii ’50 a fost una dintre cele mai importante nave ale flotei româneşti. Declinul a venit când a fost transformată în navă hotel şi restaurant. Lucrările de întreţinere s-au rărit, gloria de altădată a început să se şteargă, iar în cele din urmă nava „Libertatea” a fost redusă la statutul de simplu restaurant la Galaţi, la malul Dunării. Chiar dacă pentru gălăţeni fostul iaht regal a devenit unul dintre cele mai îndrăgite simboluri ale oraşului, acest lucru nu a reuşit să salveze nava de la degradare. În perioada tulbure de după căderea regimului comunist, nava a intrat în proprietatea SC Regal SA Galaţi, degradarea a continuat, iar „Libertatea”, schilodită şi de o serie de „îmbunătăţiri”, a ajuns să semene din ce în ce mai mult cu o epavă în care cu greu se putea recunoştea „cel mai frumos iaht din lume”.

Tenacitatea britanică şi bulibăşeala românească
Statutul navei „Libertatea” a făcut obiectul mai multor litigii între societate şi Ministerul Culturii. În 1998, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor a inclus iahtul în patrimoniul cultural naţional, categoria tezaur. Societatea Regal a contestat în instanţă această clasificare, dar a pierdut. Acest lucru nu a împiedicat însă, în 1999, scoaterea la licitaţie a navei şi vânzarea acesteia, pentru suma de 265.000 dolari, către o firmă condusă de un broker britanic important pe piaţa iahturilor, Nicholas Edmiston. Adusă la cunoştinţa publicului, vânzarea a declanşat un scandal de proporţii. Directoarea SC Regal de la acea vreme, Elena Trandafir, s-a scuzat afirmând faptul că, deşi nava a fost vândută, noul proprietar trebuia să respecte legislaţia românească privind bunurile de patrimoniu. Sub tirul opiniei publice a intrat şi Ministerul Culturii, condus la acea vreme de Ion Caramitru. Ministerul a făcut chiar o plângere penală împotriva societăţii SC Regal, dar ea a fost în cele din urmă respinsă la Parchet. Dar acelaşi Minister al Culturii a eliberat, în septembrie 1999, autorizaţia de „export temporar” a navei. Motivul a fost acela că nava nu putea fi restaurată decât în Marea Britanie, acolo unde se aflau şi planurile originale. Ieşirea navei din ţară a dus la dezbateri aprinse chiar şi în Parlamentul României, dar apele s-au liniştit treptat după ce Ministerul Culturii a dat asigurări că nava va păstra pavilionul românesc şi va reveni în ţară în august 2000. Dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar nava „Libertatea” a ajuns treptat doar o amintire pentru gălăţeni…

Iahtul „Nahlin” revine pe mare
Culisele acestei afaceri sunt însă mai complicate decât par la prima vedere, unele detalii începând să iasă la vedere în ultima perioadă. De istoria acestei nave s-a interesat, încă de la sfârşitul anilor ’80 William Collier, pasionat de iahting şi de istoria navigaţiei. Collier a declanşat pe cont propriu cercetări pentru a da de urma iahtului „Nahlin”, iar în 1988 a reuşit chiar să intre în România cu ajutorul unei vize de student. Într-adevăr, el a reuşit să regăsească nava la Galaţi, sub numele de „Libertatea”, iar fotografiile făcute de el l-au convins şi pe Nicholas Edmiston să se implice, după 1989, în demersul de recuperare a navei. Licitaţia de la SC Regal şi acordul de „export temporar” de la Ministerul Culturii a fost o încununare a efortului lor… Imediat ce nava a ieşit din ţară, „Libertatea” a redevenit „Nahlin” şi a arborat drapelul britanic. Potrivit rapoartelor internaţionale, după cinci ani de cercetări asidue în vederea reconstituirii formei iniţiale, nava a intrat în procesul efectiv de restaurare în şantierele navale din Rendburg şi, ulterior, Hamburg. În 2010, iahtul „Nahlin” şi-a marcat revenirea în lumea navigaţiei, fiind înregistrat la Glasgow. Faţa de astăzi a navei este, într-adevăr, uluitoare. Potrivit unor informaţii, restaurarea propriu-zisă a costat în jur de 35 milioane de dolari, în timp ce forurile de specialitate cotează iahtul „Nahlin” la o valoare de aproximativ 45 milioane de euro, fiind din nou considerat ca unul dintre cele mai frumoase din lume.

Vânt din pupa!
Privind imaginile cu „Libertatea”/”Nahlin” navigând pe mările lumii, nu ştiu dacă noi, gălăţenii, trebuie să ne bucurăm sau să ne întristăm. Dacă ar fi rămas la Galaţi, este foarte probabil ca nava să ajungă, la fel ca şi alte nave care au făcut istorie pe Dunăre, la fier vechi. În ceea ce priveşte restaurarea navei, britanicii merită tot respectul. Au dat dovadă de o tenacitate acerbă şi au reuşit să recupereze şi să pună în valoare o parte din istoria care le aparţinea şi lor. Nouă ce ne rămâne? Ne rămâne aberaţia din beton botezată „Libertatea 2000”, ca monument al incapacităţii noastre de a ne proteja valorile istorice şi culturale. Acest caz are, poate, o încărcătură simbolică pentru multe aspecte ce ţin de evoluţia societăţii noastre în ultimele decenii. Cât despre „Nahlin”, ce am mai putea spune? Probabil că iahtul va avea un viitor cel puţin la fel de extraordinar ca şi trecutului său. Din păcate, e un viitor din care gălăţen

Toate drepturile rezervate:viata libera.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s