Poveste


Offf…!Nu stiu cum sa incep.Este pentru prima data cand scriu mai mult pe blog si nu doar postez anumite chestii.
Daca totusi suntem in preajma sarbatorilor si este o forfota nemaipomenita prin oras sa ne amintim cum era cand eram mic si iernile erau asteptate cu drag pentru ca din zori si pana-n seara ne jucam cu saniile si niciodata nu eram obosit sau plictisit sau mai nou sictirit de prostiile lumii moderne…
E greu si trist…au trecut vremuri care niciodata nu se vor mai intoarce insa care au hranit atat de bine sufletul incat el va fi intotdeauna tanar.Parca simt combinatia de mirosuri care ma „imbatatu” in zilele din preajma Craciunului,atunci cand mama facea toate bunatatile…!
Nu pot uitat insa nici primul cadou de mos pe care nu l-as putea uita vreodata,un ghiozdan pentru ca in anul urmator eram pentru prima data la scoala,nu pot uitat nici tresarirea din suflet pe care o aveam in momentul in care vedea acele luminite clipurind in brad iar acele globuri care reflectau lumina in toata camera parca creeand astfel un mic paradis…Ce rau imi pare ca parca s-a pierdut farmecul sarbatorilor si parca toti fac un cadou si spun o vorba buna doar din obligatie.
As mai spune multe dar nu stiu cum sa formulez,degeaba sunt barbat acum ca inima a fugit in anii copilariei!

Iertati eventualele greseli gramaticale<

ARP_7300200_327-86

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s