Efectul si sursa gazelor de sist in lume si Romania!!!


Gazul de șist este un gaz al cărui zăcământ este captiv între plăcile de șisturi ori în straturile de cărbune și aflate la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convențional . Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a cărbunelui sau petrolului, oferind și avantaje în privința limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot înlocui cu usurință petrolul . Totuși, impactul său asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apă. Iar substanțele chimice în procesul de fisurare a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri chiar în pânzele freatice și să le polueze.
Răspândirea zăcămintelor de gaz de şist

Exploatarea acestui tip de gaz are o răspândire mai largă în Statele Unite, unde deja există peste 50 de mii de puțuri de mică adâncime.

Succesul american a determinat și alte țări să se întrebe dacă nu cumva pot scăpa de dependența de gazele rusești și arabe și dacă nu dețin pe teritoriul lor prețioasa resursă. Deja, Canada a descoperit gaze neconvenționale în Apalași și în Columbia Britanică [1]. În Polonia se află cele mai mari zăcăminte de gaze de șist din Europa, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cub . Iar în Ucraina rezervele de gaz de șist se ridică la cel puțin 30 de trilioane de metri cubi .

Fișier:GasDepositDiagram.jpg

Cantității de CO2 rezultată din combustia gazului trebuie să i se adauge CO2 rezultat din petrolul folosit pentru construcția și funcționarea puțurilor, ca și pierderile de metan în atmosferă în timpul extracției și transportului. În conformitate cu un articol de Robert Howarth de la Universitatea Cornell, publicat în Climatic Change Letters, pe baza datelor disponibile din partea EPA (Agenția pentru Protecția Mediului, S.U.A.) și a industriei americane a gazului însăși, amprenta carbon din gazul de șist este mai rea decât cea a puțurilor convenționale. Într-adevăr, fiecare puț pierde de la 3,6% la 7,9% din gazul său în atmosferă (de la 30 până la 200% mai mult decât pentru un puț convențional). Același studiu propune să nu se mai aplice acestui metan pierdut în atmosferă indicele de potențial de în încălzire globală (GWP) reținut de către al patrulea raport al IPCC (Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei), adică de 72 de ori potențialul de încălzire al CO2 pe o perioadă de 20 de ani, ci indicele propus în 2009 de către Drew Shindell de la NASA, mai ridicat cu 23% în medie, deoarece integrează interacțiunile climatice ale gazelor cu efect de seră (GES) cu aerosolii particulari ai aerului. În acest caz, amprenta în echivalent CO2 a unui puț de gaz de șist, în 20 de ani, ar fi cu de la 20 până la 50% mai ridicată decât dacă s-ar utiliza cărbune pentru a produce aceeași cantitate de energie.

Raspandirea zonelor cu gaze de sist!

Fișier:EIA World Shale Gas Map.png

Preocupările oficiale pentru impactul asupra mediului și asupra sănătății indus de fracționarea hidraulică apar în 2010, mai precis prin EPA, care – la cererea guvernului american – a decis studieze acest impact « asupra apelor potabile și a sănătății publice » și prin publicarea unei prime sinteze în revista American Scientist, dar se pare că deja, după trei ani de utilizare, s-au constatat în S.U.A. mai multe « scăpări » importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracționare (după Institutul Francez al Petrolului, din cauza unui defect de cimentare a părții superioare a forajului). Congresul american a rezervat în 2010 un buget pentru aceste chestiuni și EPA a încredințat propriului Birou de Cercetare și Dezvoltare (Office of Research and Development – ORD) un studiu stiințific de lansat în 2011, după ateliere de lucru și consultări de experți ( între iunie-septembrie 2011) și apelul public la expertiză privind efectele posibile ale fracționării hidraulice asupra resurselor de apă potabilă. EPA prevede evaluarea studiului de către experți neutri. Manifestații ale cetățenilor și ale asociațiilor au avut loc în diverse țări, opunându-se acestui mod de extracție, ca și folosirii continue a energiilor fosile. Un film, Gasland, a contribuit la alertarea populației asupra acestui subiect.

Un video din Romania!

Sursa:Wikipedia ,Youtube

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s