Poveste de dragoste


Nu poţi povesti până n-ai trăit,
Nu poţi iubi până n-ai simţit.
Patru ani trec cu greu,
Uşor ca tu faci greul să zboare ca un zmeu.

Că n-am înţeles eu realitatea
Cu timpul ai schimbat mentalitatea
Că dacă ai fi interzisă că Facebook în Iran
Mi-aş arăta colţii şi aş muşca, ca un animal

Am promis şi ştiu ce-am zis,
Când ai fost tristă ţi-am zis,
Iartă-mă! Sunt puţin copil
Şi de la inima ţi-am dat un trandafir!

Sper să pot primi viitorul
Cu putere să-ţi aduc acasă feciorul
Să trecem peste toate,
Pe coate, în genunchi, în papuci sau sandale rupte…

Nu mai poate nicio ploaie,
Să spele amintirile murdare
Dar simt soarele în fiecare dimineaţă,
Pentru că din poza-mi zâmbeşte aceiaşi fata.

Suntem mereu apreciaţi de oameni falşi
Toţi zâmbesc de parcă-s în poza traşi
Să fim noi peste tot,
O viaţă, două inimi, un trup de robot

Hai dă-mi palmele fine,
Lasă-ţi părul să-ţi curgă pe mine
Încet şoptesc la ureche…
Aceste versuri vechi, trup perfect!

Anunțuri

4 comentarii la “Poveste de dragoste

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s