Omul-timp, anotimp…


Denisa Aricescu

Omul-timp, anotimp…

În martie, când înfloresc ghioceii
Îi rupem de când sunt mici şi apar.
De frica mâinilor ce-i culeg timpuriu,
Ghioceii plăpânzi plâng şi dispar!

Când vara se satură să ne asculte
Iar răzbunarea se înfiripă-ntre noi
Soarele topeşte pământul şi simte
Să strângă cuvintele în recile ploi.

Toamna când din dorinţa de vise
Cad frunzele-n cuvinte ce mor
Culoarea covorului se spală cu timpul
Căci vin alte gânduri ce se-aşază-n decor.

Iarna ce ţine frigul aproape
Distruge căldura rămasă-n mişcări
Trimite zăpada s-adăpostească
Iubirea ce ţine loc de cărări…

Nu doar natura are patru ferestre
Priviţi omul, inima şi gândul ascuns.
Noi răscolim pământul şi cerul
Căutăm întrebări, aşteptăm un răspuns.

Vezi articol original

Anunțuri
De Marius Crăciun Publicat în Noutati

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s