Starea Omului vs Starea Vremii


Las în urma drumul acoperit de zăpadă şi dau căldura inimii. Las totul alb şi zbor spre infinitul verde în care vreau să plâng ca nu e zăpadă apoi să mă întorc în zăpadă şi să plâng ca nu văd verde. Natura ştie că pot îndura mult şi îmi dă peste faţă ace de gheaţă, mă pişcă şi-mi aminteşte că omul simte tot dar nu pune totul la suflet că ar avea sufletul de gheaţă.
Să priveşti este atât de uşor însă eu vrea să simt, să cutreier şi tot frigul să-l cern uşor prin haine. Îmi place iarna şi cu toate că toţi plâng acum, eu nasc idei pline de farmecul vremurilor apuse…

Ştiţi ce cred? Cred că vremea care ni se prezintă aşa fără inhibiţii este exact ca oamenii. Atât timp a fost aşa blândă, falsă şi plină de speranţe exact ca oamenii. Te lasă să crezi că totul e ok şi ei sunt acolo să te sprijine dar dintr-o dată în mai puţin de o secundă totul se întoarce şi atunci vezi faţa, faţa ascunsă a monştrilor bipezi plini de frigul sentimentelor reci şi al nepăsării umane…

Anunțuri

2 comentarii la “Starea Omului vs Starea Vremii

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s