De zis!


Eram pe-un vis călător
Săream într-un picior
Eram copil şi învăţăm să zbor
Ţopăim timid pe-un nor

Apoi din vis zburăm spre tine
Găseam pe drum bucăţi din mine
Le adunăm că mă gândeam să-mi fie bine
Am strâns bucăţile şi mă-ndreptam spre tine

Visam culori în tonuri negre
Eram la poarta drepţi de veghe
Sufletul se zbătea ca-n spăte la zeghe
Erau culori, dar eu le vedeam negre

… acum speranţa îşi trage clopotul
Aduce tot ce-i greu şi-n Univers începe vuietul
… am stat pe loc să-mi aud gândul
Eram doar eu, rupeam pământul

Credeam că nu mai baţi spre împăcare
Credeam că stelele se camuflează când soarele apare
Credeam că orice om suflet are
Credeam că văd natura că şanse are

Stupid am închis ochii la prostie
Ştiam că bine nu va să fie
Credeam că timpul acoperă orice mizerie
Găseam mereu un Univers de basm în tine

Final de vis şi lumina-mi strigă bis
Trec repede prin minte tot ce-am zis
Las foile să-mi cunoască sufletul ăsta trist
Las în poezie tot ce am de zis!

Snapshot_2014-03-22_100301

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s