Tac


Pe un gheţar vezi răsăritul
Te afunzi în gânduri, omori timpul
Te-ngheţa firea omenească, se scaldă-n cer vântul
Un soare leneş agită infinit pământul, tremura vântul!
Apoi când oameni nu vor mai fi…
Gânduri divine se scurg printre icoane.
Te rogi la tot ce poate ascultă,
Când inimă acum e doar a ta.
Mii de furnici târască scoarţa copacilor,
Şi prin pământ canale luminate dau semne vracilor
Ca lumea-i un gheţar pe un infinit mormânt de rugi.
Mişcat de colo-colo de mii de slugi, slugi, slugi…

Te caut, te strig, te vad, nu te am…


Mi-e dor de tine! Mi-e dor de noi!
Relatia noastra se alimenteaza in fiecare dimineata din lumina ochilor. Simt mereu parfumul tau printre petalele trandafirilor ascunse prin cearceaf, vad mereu chipul tau imprimat pe pieptul meu. Realizez mai mereu ca visez dar pana ajung sa-mi para rau ca a fost doar un vis, mereu calatoresc descult prin taramul iubirii.

Te caut, te strig, te vad, nu te am… si cu toate astea sunt atat de implinit cand zambetul tau se tatueaza pe retina mea, dar asta foarte rar. Traiesc din amintiri, visez in amintiri, calatoresc prin amintiri, alerg prin mintea mea sa ajung prin mintea ta. Am vorbit cu un gand care zbura. Mi-a spus ca-i calator fara destinatie si atunci mi-a venit o idee.

– Daca tot nu ai o destinatie anume, nu doresti sa fii folositor?
-Hmm, poate, de ce nu!
-Ok! Uite adresa ei: Strada Ochilor Negri, Numarul Zilelor Frumoase, pe colt cu Sarutarile Pline De Patos…
-Sper sa ma descurc. Salut!

Si uite-l cum ca fulgerul a plecat catre ea. Si am asteptat, si am asteptat, si am asteptat… un raspuns, dar nimic n-a mai venit ca un bumerang sa-mi anunte sentimentele ei. Pana cand intr-o zi in fata usii simt parfum din cearceaful ce ascundea petale de trandafir. Parfumul ei mi-a spart usa, mi-a invadat sufletul. Eram o gelatina si nu puteam sa deschid usa. Cu efort nemasurat ajung la usa, deschid si o vad frumoasa cum niciun vis nu mi-o arata. Langa ea era gandul ce l-am trimis la ea. Era batut bine si ea mi-a spus ca niciodata sa nu-i mai trimit un gand drept biletel de dragoste ca ea nu uita adevaratele sentimente!

Si apoi am stat zile intregi sa povestim!

Va urez un Craciun Fericit!


Dragii mosului, nu stiu ce va doreati voi insa eu va urez sa aveti cele mai frumoase sarbatori de iarna de pana acum si multa iubire pentru a invinge orice obstacol. Daca as putea v-as enumera pe toti insa tare imi este ca omit pe cineva.
Oameni speciali cu idee care mai de care mai geniale, oameni pe care i-am intalnit pe blog, care ati comentat articolele mele, mi-ati vizitat blogul, cu care am ras, cu care m-am „impuns”, de la care am invatat ca aici suntem toti de o varsta si nu prea merge sa te adresezi cu dvs (nu-i asa domnule DAN ), pentru toti cele mai calde imbratisari si ganduri bune.

Cu totii meritam putina liniste si un loc in care sa simtim ca viata are si partile bune. Uite locul acela spre sa-l intalniti cu totii unde sa stati langa cei dragi, sa va incarcati bateriile si in anul 2014 sa fiti pregatiti de bloggerit :).

Multa sanatate si un CRACIUN FERICIT!
coltisorderai.blogspot.ro

O iluzie


De pe centura lui Saturn,
Privesc planeta şi-i văd cum pregătesc un tun
Să lase deşertul într-un praf haotic şi nebun
Pădurile să ardă, animalele să fie scrum

Din locuşorul meu văd răutatea
Oameni falşi întinzându-ţi mâna oferind dreptatea
Zâmbindu-ţi amical, măştile îşi joacă rolul exemplar
Toţi urlă după ce au cunoscut omul hilar

Frumuseţea planetei o mai văd acum de sus
Stau cu picioarele în hău sufletul e şi el sus pus
Gândirea liberă n-a fost niciodată cum ni s-a spus
Când oare voi putea să mai cobor?

Să văd ţăranii săpându-şi curatul lor ogor
Sfinţite oase de animale linse de sobor
Tărâm blestemat România-i horror
Să fie totul o iluzie şi eu acum să cobor?

Subtil extras din realitate
Se simte lipsa acută de demnitate
Visam din zori în seară la celebritate
Toţi sunt draci cu fete necurate

Sunt rău şi mulţi mi-o spun
Nu ştiu ei că nu vreau eticheta şi tutun
E-o stare mai aparte de exprimare
Câinele moare de drum lung, prostul de a mea nepăsare

Că inima îmi ascunde un zăcământ
De vreo zece volume şi foi să vând
Să rămână visul românesc neîmplinit
Romanii au iniţiativa dar au cam adormit

Pot eu acum să mă deosebesc?
Când în societate n-am loc să vorbesc
Mi-a rămas doar să scriu fiecare stare
Fie ce-o fi mâine cu siguranţă va fi soare

Dimineţi hilare cu urlete de maidanezi
Treci prin filtre tot ce vezi
Să negi nu-i decât un semn de întrebare
Oare dacă-s bune de ce dispar în noapte?

Vreau liniştea de pe Saturn în casa mea
Unde sunt eu cu ea, doi oameni liniştea
Să simt că fac doar ce e bine
După moarte să-mi mulţumească, că am schimbat-o în bine

Şi-mi vine să alerg spre nicăieri
Să nu mă abat de la drum cum am făcut-o ieri
Să aud ciripitul mierlei ce am hrănit-o ierni
Trei flori de colţ să le dau în dar frumoasei

Că poate nu gândesc eu pozitiv şi poate,
Că astfel lumea să înţeleagă negativ
Că sunt în Evul Mediu şi ţi se înfig cuţite în spate
Brusc din visare m-am trezit, a fost un joc fictiv.

Dimineti


In functie de anotimp se spune ca avem stari diferite. Primvara poate suntem nerabdatori, vara suntem agitati, toamna poate unii dintre noi ar fi romantici si iarna, iarna pentru ca-i frig multi ar spune ca trebuie sa fim mai cumpatati, mai posomorati cu fruntile incruntate si capul in pamant.

Gresit. In orice anotimp diminetile sunt cele mai importante. Acum totul depinde de tine daca vrei sa fii cu inima deschisa si sa dezvolti in tine un univers de caldura si ganduri bune. Conteaza mult sa nu accepti sagetile din jurul tau, sa nu primesti in inima gazde ce pleaca cu mobila. SINCER sa fiu uneori cu totii clacam insa modul cel mai frumos este acela cand ne revenim si din propria greseala invatam ca nimic nu-i mai de pret decat un zambet in fiecare dimineata.

Buna dimineata soare!


Soarele, acel corp ceresc ce uneori imi intra in casa. Trece printre florile din balcon si dupa ce strabate micutul balcon poposeste in camera… Isi arunca razele peste tot :).

Azi, ora 10:00, ora matinala pentru mine. Niste albinute inca mai munceau printre florile mele, gandurile de aseara erau tot mai prezente. Repede dar nu chiar foarte repede ca atunci dadeam cu ideile de pamant :D. Hai, sus baiete! Repede open the dor… trebuie sa vezi soarele! In balcon razele dansau, albinutele zumzaiau. Intr-un cuvant viata! :X

Dupa ce am „dialogat cu el”, caut un betisor parfumat sa invalui camera intr-un aer ca valuri de fum sa bata in perdea… Las fumul cu mireasma de levantica sa ajunga si-n bucatarie, fac o cafea. Pacat ca nu esti aici, cafeaua e amara ca asa imi place. Ceaiul il beau diseara, dar pana atunci vreau sa fiu eu fara greutati si dor. Am sa trec eu peste toate, chiar daca toate imi lasa riduri de fata, las soarele sa le mangaie. Cate as mai zice, dar…

Vedeam cam jumatate din soare. Blocul imi lua cealalta jumatate. Acum sunt sigur ca pentru clipele frumoase trebuie sa traim, sa privim cerul nu sa batem cruci, dimineata sa fiu curat pentru o zi murdara. Dupa micutul dialog de dimineata, soarele a prins curaj si a intrat intru totul in casa. Da!