Tac


Pe un gheţar vezi răsăritul
Te afunzi în gânduri, omori timpul
Te-ngheţa firea omenească, se scaldă-n cer vântul
Un soare leneş agită infinit pământul, tremura vântul!
Apoi când oameni nu vor mai fi…
Gânduri divine se scurg printre icoane.
Te rogi la tot ce poate ascultă,
Când inimă acum e doar a ta.
Mii de furnici târască scoarţa copacilor,
Şi prin pământ canale luminate dau semne vracilor
Ca lumea-i un gheţar pe un infinit mormânt de rugi.
Mişcat de colo-colo de mii de slugi, slugi, slugi…