„NU INTRA”


Am o cameră pe care am scris „NU INTRA”, şi uneori mi-e greu şi mie să intru. Am acolo tot. Am măşti pe care nu vreau să le port, dar trebuie să le port. Dacă nu le-aş purta aş fi privit ca un ciudat într-o lume de falşi. Am zâmbete strânse pe care nu le-am mai folosit de ani, şi am şi lacrimi într-un borcan pe care le folosesc să-mi ud palmele şi să mângâi florile. Am într-un colţ, unde un păianjen şi-a făcut o mică reşedinţa un sac în care ţin sentimente. E un sac vechi, cu ţesătura ruptă, dar niciun sentiment nu revarsă.

Măştile ce-mi definesc trăsăturile feţei le ţin aproape. Mereu când evadez din Sanatoriul Gândurilor Cenuşii, îmi iau câte două sau poate trei măşti. Le port pe rând în funcţie de oamenii pe care îi întâlnesc, şi nu mi-e ruşine să intru în „pielea” măştii. Ştiu că e greu să rămân eu, fără nicio adăugire, oamenii mă vor vedea altfel şi într-o societate morbida e nevoie de luptă pentru supravieţuire.
Nu sunt violent, deci, lupta mea o duc prin a le crea false iluzii. E minunat să vezi cum mint oamenii doar pentru simplul fapt că tu arăţi, vorbeşti într-un anumit fel. Percepţia se schimbă doar pentru că ambalajul e schimbat. Eu nu le vorbesc niciodată de suflet… Ei n-au aşa ceva.

În sacul argintiu am zâmbete strânse cât pentru o ţară. O ţară ce se târâie prin mocirlă, cu toate astea un zâmbet sincer poate seca orice lac. În fine, multe vorbe şi prea puţine fapte ce aduc natural acest gest ce luminează fetele noastre. De cele mai multe ori jonglez cu ele, le ţin în palme, le arunc şi indiferent de ce pică eu îl voi folosit pe cel care aduce la rândului lui un zâmbet pe faţa celui de lângă mine.
Toate pe care le am le-am strâns dintr-o altă viaţă. Acum doar le utilizez, fiind atât de greu să nasc altele, mă mulţumesc şi cu cele vechi. Old but Gold!

Sunt atent cu borcanul plin cu lacrimi cum aş fi cu orice substanţă extrem de periculoasă. L-am ancorat bine pe masă şi n-aş dori nimănui să fie lângă mine în momentul în care aş afla că a dispărut sau s-a spart… Hmmm, mi-e greu să descriu conţinutul. Acum două tipuri de lacrimi la comun, dar nu-i nicio diferenţă când priveşti borcanul. Am lacrimi de fericire, am lacrimi de tristeţe… şi am găsit modul propice de a le folosi cât mai productiv.
În dimineţile tăcut de reci, îmi umezesc palmele cu lacrimi şi palpez uşor frunzele florilor. Niciodată nu mi-au răspuns în vreun fel. Însă ştiu că e un masaj de relaxare şi revitalizare. După ce fac asta mereu îmi mulţumesc cu flori măreţe, parfum pe măsură şi buburuze ce le cutreiera frunzele.

Sentimentele mele au lacăt. Lacăt fizic, lacăt metaforic, lacăt invizibil… Nu mă ating de sac nici în ruptul capului, nu vreau să ştiu ce am strâns, ce am cules, ce am trăit. Acum tot ce-mi doresc e să pun lângă sacul vechi unul nou, în care să strâng sentimente actuale şi poate cândva le voi compara.
Până când voi reuşi să strâng volumul doi de sincere sentimente, trăiri, emoţii o să închid uşa camerei. Voi „NU INTRAŢI”, va mai povestesc eu conţinutul…!

EGO


Cuvinte multe dar puţine
Credinţa noastră nu ne simte
Trecuţi prin bariere de metal
Naşterea a fost singurul dar

Văzut cu ochi negri încruntaţi
Strig tare: Lăsaţi copacii, nu-i sculptaţi!
Văd trist păşind în valsul mirilor
Lacrimi strânse în pumnii copiilor

Crezând că orizontul m-a lipit
Cuvintele mereu în gând mi le-am şoptit
Simplist, egocentrist toate rimând cu un artist
Marius priveşte foaia pictată cu zâmbetul trist

Gonind mereu spre nicăieri
Pierd timpul preţios şi azi e ieri
Pe Dunăre apa curge invers
Să mă agit mai are sens?

Ridic la piept mizerie umană
Dau în dar multe palme pomană
Puţin, puţin ne apropiem de labirint
Uşor, uşor pleacă şi focul din chibrit

La limita ţintesc în centru
Cu o pelerină acopăr vântul negru
Florile de mai o comedie au creat
Din trei mişcări am înţeles şi am plecat

E haos, debandada şi dezmăţ
Şi nu mereu învăţatul are dezvăţ
Dar laudă-mă gura ca ţi-oi da friptură
Dar lasă-mă pe câmp să mai privesc o lună

Copilul Alter Ego nu-i deloc Eco
În tine şade pitulit e mare Ego
Crezi totul infinit fără fund
Omul e precum iarba când o tund

ŞI acum timid zâmbesc de sub panou
Mi-au pus în cap banner drept cadou
Încurcate-s căile de acces în România
De aia toţi găsesc ieşirea şi părăsesc omenia

Constrâns de apropiaţi ce au uitat
Că viaţa e scurtă şi important e ce ai creat
Şi uite-i privind temători spre un mare nume
Rămân să explorez comorile din aceste dune

Mai…


Când lacrimile îţi vor invada fata
Voi fi acolo să-ţi descretez fruntea
Inima mea rece, vede cum trece,
Fiecare clipă, şi-o lasă rece
Nu-şi doreşte, decât simplitatea
De aia pentru tine scriu vorbele şi-nalt tonalitatea

Când am fost rău, m-ai îmblânzit,
Şi lang`-un tigru falnic te-ai pitit
Ca-n jungla urbana-s cel mai bun iubit
Şi da, pe-asta o scriu în creion
Povestea noastră plină în lumina de chibrit
Şi printre toate inima mea zboară la tine ca un avion

Ne trebuie somn bun să puteam visa
Că peste toate doi trec ca vântul peste ape
Şi-i toamna şi privesc păsările cum vor migra
Pe banca din stejar auzi doar şoapte,
Speranţa nu moare…
Bat vânturi în aceste ape!

Şi-am zis c-o scriu în gri
În culoarea ce inima o vede zi de zi
În clipele ce singur plâng…
În clipele ce-s lângă tine de parcă-s prunc
Şi vreau să văd că anii înseamnă maturitate
Şi peste ani ca-n luna MAI să ne iubim o eternitate

N-am definit vreodată caracterul feminin
Dar sub coroana, trupul de zeiţa e sublim
Plin de miraj intru deşert nemărginit
O oază seacă îmi pune pe limba nisip,
N-o trece mult şi apa voi găsi, îmi zic!
Sunt la margine de savană şi limbaju`-i plastic

Când tu fiinţă cazi, n-ai nevoie de credinţă
Te ridici, mergi, cu ochii limpezi ca rouă dimineaţa
Că multe sentimente, tu când ai simţit ai pus
Şi trec şi zile, soarele tău încă n-a apus
Muza pe pânză, pe foaie, pe buză
Tip ca un vapor ce-asteapta la ecluză!

Aberaţii


Fiecare om este o carte,
În România suntem 19 milioane de cărţi, frate
Fiecare om are o poveste să te dea pe spate,
Doar că unele cărţi au foi albe, altele nici coperţi, multe foi împrăştiate, multe personaje fără fete
Nu mi-a plăcut vreodată apă, dar Dunărea
Îmi spunea într-una printre valuri şi lacrimi amare
Că şi-ar dori ca apa ei să curgă limpede spre Mare…
Văd prin sate cum ţiganii au lăsat la şatra căruţele
Acum şi pustii agita motoare V6, ce au căi cu sutele
Şi câte gânduri bune în aplicare trebuie puse
Atâtea vorbe bune pe buze parcă-s scrise
Şi lumina lunii e difuză
Când iese fum, n-ai apă şi floarea-ţi moare-n vază
Sper totuşi să mai pot călca umedul pământ
Şi să privesc de pe mormanul de gunoi răsăritul suspinând
Şi inima mea pe bancă-n parc să n-o mai văd plângând

Nu vreau să ajung vreun renumit
Că oricum după ce mor sunt cel mai iubit
Şi iubesc atât de mult cafeaua
Ca-n unele momente pot fi comparat cu aia ce iubesc maneaua
Da`-s conspiraţii, speculaţii, aberaţii,
Că poezia ăsta-i atât de bună că poţi să bagi două felaţii
Ca şi Roşia Montana e-o aberaţie
Când stai în frig strigând şi căutând drumul spre creaţie
Prin spate-ţi trec vagoane întregi cu aur în drumul spre migraţie
Şi da, e toamna şi sunteţi toţi reci ca o ploaie
Pe cele şase continente fiecare Dumnezeu caută să te-ndoaie
Aşa că ia-ţi pastila anti prostie
Că oamenii-s aceiaşi doar că au altă pălărie
Şi când tu munceşti 12 ore pentru altu`-i şmecherie
Pe când egalitate şi să omori frate pe frate ca-n Evanghelie
Prin toate belelele, ţin minte treci doar cu iubire!

Top Emisiuni Inutile


Rareori ma uit la TV!Mai ales cand stiu ce e in cutiuta aia dragalasa,zic pas.

Sa facem un scor top(personal)cu emisunile inutile.Bag si o scurta descriere!
Ordinea este aleatorie:

  • Agentul VIP –  Un gras care tipa isteric.”Invitatii” sunt rugati sa recunoasca personaje dupa nas,ureche,buze etc.Emisiuni fara subiect,doar ce e de actualitate,divorturi,impacari,taieri de mot,prima baie…s.a.m.d!
  • Wow Biz – O siliconata cretina si un inganfat de 2 bani.Lacrimi si fecale.
  • Telefonul de la mizul noptii – O curva cu accent nordic si un circar cu 3 bancuri
  • Happy Hour – Cacat!
  • Un Show Pacatos – Curve de diferite sexe
  • Acces direct – Plangacioasa pe contracte
  • Burlacul – Bordel legal
  • Mireasa pentru fiul meu – Cretini de la mic la mare.Mame cu creirul cat nuca si „smardoi” de feciori sensibili
  • Incepe Bahmu` –     !
  • Cancan TV – Prostie la kilogram,manelisti la metru patrat…

 

Zic sa bag si categoria eficenta

  1. In gura presei
  2. Sinteza Zilei
  3. Codu` lui Oreste

Unii diferiti de altii


Povesti cu noi,povesti cu voi,
Rezumate cu parinti resposanbili
Idei si preziceri cum sa fim normali
Unii si-I doresc la 8 in casa circari
Cand tu tipi,altii se bucura si-s manelisti tristi
Unii ii vor in genunchi tragand pe coate
Paralel altii ii vor arsi de soare pe spate
Unii isi doresc sa nu-I fi avut
Altii sa creasca exact ca un mamut
Frumos sa faci ce-ti zic ei,
Altii sa-i intretii,sa fii blindat de dolarei
Unii si-i dau pe scara
Altii nu-i mai primesc in casa
Nimic concret in viata lor,
N-ai rezultat,nu-ti doresti o plimbare in briza marilor

E despre rau si despre bine,
E pentru om si pentru caine
Libera exprimare pentru unii,
Sfori si lacate la guri pentru altii
Soare si roua in cresterea lor
Palme si lacrimi pe fetele altora.

Altii ii tin in puf,ii fac burduf
Unii le iau sute de cai putere
Unii le fac parul zuluf
Iubire eterna,nemarginita
Altii bani si influenta infinita
Unii prea aproape,altii prea des
Fete in miez de noapte se cunosc dupa mers
Altii atat de des ii iubesc
Altii atat de des ii ocrotesc
Exact langa ei cand au nevoie
Atunci la greu din tarana in glorie
Unii ii tin in palme pana mor
Altii in fiecare seara sentimente si dor
Unii perfecti pentru parinti
Altii cu dintii ascutiti ca niste ace de arici
Exact ce trebuie in viata unora,exact pe dos in viata altora.

E despre rau si despre bine,
E pentru om si pentru caine
Libera exprimare pentru unii,
Sfori si lacate la guri pentru altii
Soare si roua in cresterea lor
Palme si lacrimi pe fetele altora.

1007