Pe un peron


Orice om are fapte bune
Prin ce am trecut, anii m-au făcut băiat mare
Când plouă, soarele îl ţin în casă,
Să nu mă lase să mor, atinge-mă uşor,
Şi acele şoapte spuse prea timid
Câmpuri verzi, întinde-mă, cuprinde-mă…

Ultima dată când am fost aici,
Era întuneric, demonii trăgeau, mă-mpingeau,
Şi te căutam, ştergeam orice zâmbet trist
Cu toate că înţeleg şi mai bine n-ar fi fost
Apoi dintr-o lună am făcut mulaj,
Mă simt atât de liber de parcă n-am fost vreodată prin în ambuteiaj

Floarea, tu, şi puţin soare să nu mă laşi să mor
Dar zile-s puţine şi lupt să nu mor
Ca petalele au căptuşit inima mea
Parfumul de-al lor, parfum de-al tău, serotonină în mintea mea,
Eu n-o să plec, eu nu mă-nec
Şi tristeţea, tot ce-i rău am ascuns perfect

Ultima şansă am prins-o pe un peron gri şi trist
După atâtea staţii prin care am trecut înfrigurat
Trenul ăsta mă scoate din tunel şi-mi aud inima
Cum pulsează după luni tăcute, trupul se animă
Cu o ultimă sclipire desenez tabloul ce-l atârn pe-un perete
În zăpadă, ger, şi vânt am nevoie de suflete…

Marius Crăciun
30-03-2015

Dar zi-mi…


Hai salut!
Zilele trec repede, nopţile apasă tăcut de dureros pe noi şi uite-mă cum reuşesc din ce in ce mai rar să trec şi prin „casa” mea. O casă la care muncesc cu drag de aproximativ 2 ani (în curând sărbătorim). Am tot cotrobăit prin camerele creierului meu un subiect plăcut pentru blog şi n-am găsit nimic sau poate n-am vrut. M-am lăsat pe-o ureche cum spuneau profesorii mei în şcoală, neştiind că omul nu poate avea atâta echilibru încât să stea într-o ureche (chiar şi metaforic vorbind), însă nu-i problema că toţi greşim. Condiţiile umane mă fac să privesc cu o oarecare reţinere prin oameni ce spun, prin ce sunt, prin ce vor să pară. E complicat. Am trecut de curând printr-un impas şi am văzut cum din balta peştele a ieşit şi a început să meargă biped, şi am văzut cum vulturii au început să se camufleze şi să se hrănească precum caracatiţele. N-aţi înţeles nimic, nu? Ştiam… doar că am făcut o mică transpunere între tipurile de oameni, caractere, şi aşa zisa lor faţă. Oameni la care te aşteptaţi cel mai mult, oameni pe care nu-i ştiai au existat şi primii au dispărut că flota ţării… hmm, paradox.

Dar zi-mi cine stă nepăsător? Cine uita şi iartă, cine străbate deşertul îmbrăcat ca pentru o escaladare a Alpilor, cine tace şi zâmbeşte cine gândeşte şi nu spune, cine e artificial şi moare precum un trandafir, cine râde când e copil şi peste ani nici nu mai poate să-şi reamintească… cine? Nimeni sau cel puţin eu pun totul în lăzi, le sigilez, le păstrez în beciul inimii şi ferească să le deschid. Tot ce depozitez ia calităţile vinului. Cu cât sunt ţinute un timp îndelungat cu atât mai dureroase, dar viaţa e frumoasă dacă o priveşti prin ochii tăi şi nu prin desenele altora, nu laşi să ţi se pună în faţă o peliculă în care traversezi uşor de la o stare la alta şi ajunge unde drumul se bifurcă şi ai clacat.
Meditez să evadez din strâmtoarea umanului ce striveşte de la oase la suflet într-o clipă. Libertatea interioară e mai puternică decât cea de la conducerea statului, însă cine poate să-mi zică ce pas urmează şi cât de tare e pământul când cu toţii uitam pasul din urmă…

Poezia Moare


Nuanţe de negru brăzdează cerul
Nu mai este nimeni să bată fierul
Viteaz cu braţele bionice
Visez erupţii cosmice

Bilanţul nu e pozitiv
Crează fete în programul negativ
Crispat de rezultatul eşecului scontat
E-o baltă în urma ce-am călcat

Rigid precum o placă de rigips
Tăiat în dinţi precum un chips
Mi-am tăiat branhiile să fiu uman
Am nevoie de alt vis să zbor peste ocean

Presat de-o cruntă mângâiere
Trecut prin farmecele unei zgomotoase tăceri
Lipit de-o faimă exclamând
Aici eroul nu e sfânt

Cuptor arid prin sufletul câmpiei
Sentimental golaş prin sufletul copilăriei
Risipesc mai des ce-mi este de folos
Ce rost mai are să devii ce nu ai fost?

Repet în gând un gând de ieri
Îl văd alb şi-mi alina dureri
E soarele ce-n ochi crează o uitare
Privindu-l am înţeles că poezia moare

O chip frumos


O chip frumos ce mi-ai fost dat
Sărutu-i cald şi relaxant
Şoptesc mereu să n-am vreun gând uitat
Iubirea-i caldă şi mă face neînfricat

O chip frumos ce mi te arăţi
Zâmbeşti curat şi-n par ai un parfum
Tu mi-ai venit când m-am rugat la sfinţi
Între noi arde iubirea şi nu e fum

O chip frumos ce întristezi şi soarele
Tu eşti aleasă dintre o lună şi mii de stele
Am făcut cu ele poezii grele
Acum le-am lipit cu patos pe buzele tale

O chip frumos ce înverzeşti deşertul
Alină-mi inima cu degetul
Şi când o să fie dorul apăsător
Citeşte asta cu ochii pierduţi în decor

O chip frumos ce liniştea aduna
Adună răutatea şi pune-i lacăt la gură
Adună-ţi tu toată puterea
Să fim noi doi şi iubirea sinceră

O chip frumos sculptat în amănunt
Tresar mereu când simt la tău sărut
Şi mut de aş fi fost tot aş fi putut vorbi
Cuvinte calde în dar ţi-aş oferi

O chip frumos ce ochii îţi reflectă
O inimă caldă ce a ajuns perfectă
Din mărăcini am adunat un trandafir frumos
Ţi-l dau în dar, o chip frumos

Gol in zapada


Era pe inserate si paseam golas prin zapada. Degetele imi tremurau, corpul suspina dorinta unei haine…mainile cereau manusi. Mergeam spre nicaieri si nu voiam sa privesc inapoi, drumul lung, pietruit si imbibat de gheata accentua starea mea fizica si psihica. Nu-mi pasa, eu cutreieram spre nicaieri. Simteam totul atat de natural plin de-o vrajba naturala ce-mi transmitea fiori pe spate… Ahh! Dupa pasi marunti vad natura si de odata tresar in balcon, fotografiam!

Această prezentare necesită JavaScript.

Un bătrân mi-a spus…


Un bătrân mi-a spus că am crescut, că ar fi cazul să facem o plimbare. Zis şi făcut. Am început să mergem… nu prea vorbea doar schiţa ceva minor pe buze şi câteva semne aruncate prinţe haosul oraşului. Deci, nu ştiam încotro ne îndreptăm, doar că el ştia mai multe şi mă lăsam dus de val ca un pet pe Dunăre.

Mi-a arătat undeva o răscruce de drum şi mi-a spus că eu cu siguranţă o voi alege pe cea luminată chiar dacă stradă e plină de gropi şi din tufişuri vor ieşi maidanezi gata să mă pună pe grătar. Eu voi crede că lumina căzându-mi pe cap îmi va fi de folos ceea ce nu este exclus dar este greu. Uite că la răscruce era şi un drum negru, sumbru, o beznă de neînchipuit şi mi-a spus că nimeni nu va alege acel drum pentru că nu se vor simţi siguri şi în siguranţă cu toate că, contrabalansa cu prima cale, aici putem ridica rapid stacheta şi prin atenţie şi evoluţie luminăm calea. Mi-a pus o întrebare. CUM să fac asta? Şi mi-a spus… Simplu, firele de electricitate sunt, strada este, natura este, toate sunt doar că tu trebuie să le pui în ordine şi să faci click-ul final pentru a da viaţă. Hmmm! Frumos spus, simplu şi totuşi nu m-am gândit la asta. Plecăm…

După pasi bine înfipţi în pământ ne oprim. Eu mă ţineam după el ca un căţel după os. Mi-a spus: Vezi, sunt trei oameni. Unul îţi va da soare şi lună şi stele, este mai presus de orice şi ştie, are şi poate orice… tu îl vei asculta şi vei trage o concluzie. Fie accepţi ofertă şi sfârşeşti lamentabil prin a fi un visător de mâna a doua fie continui să cunoşti oameni. TU alegi! Al doilea s-ar putea să fie mediocru, lipsit de bun simţ dar să îţi dea speranţa că prostia învinge şi prin dispreţ reuşeşti să răzbaţi. Tot ce trebuie să faci este să asculţi, treci prin filtrul tău tot şi alegi. Mori prost sau încerci să schimbi totul după ce eşti propriul tău model? Al treilea om eşti TU. Lipsit de ajutor, aruncat din colţ în colţ, sfâşiat de griji şi neajunsuri dar totuşi ai ceva. Ai ceva ce nimeni nu-ţi poate lua sau pune la îndoială. Ai inima tare şi un caracter ce-l modelezi după necesitatea ta nu după dorinţa celor din jur. Ai în faţă şi cele două căi pe care ţi le-am prezentat şi o alegi pe cea întunecoasă pentru că ştii să legi firele de electricitate, ştii să tunzi arbuştii, ştii să asfaltezi şi iubeşti animalele atât cât este nevoie.

Hai că am vorbit mult, zise bătrânul. Ce ai ales? Păi… pe al treilea pentru că ştiu că pot şi chiar dacă e greu lupta asta mă va face erou. Sunt propriu meu erou dacă pot spune asta. Bravo, ai ales cu cap dar hai să mai mergem.
Şi am plecat… bătrânul mi-a spus că are să-mi arate multe, va fi o zi luuuunga…

M-am transformat intr-un copil!


A NINS! IN GALATI A NINS!

Pai cum sa zic, coborasem pana la magazin si ploua infernal…gluga pe cap, fes si repede ochii stanga dreapta si traversez fraudulos ca doar nu era nici dracul. Bun, iau niste plicuri de ciocolata calda si repede acasa. Prepar ca un bucatar desavarsit ce sunt ciocolata calda si ma apuc sa o savurez cum altfel daca nu in fata calculatorului.
Cum sorbeam din ceasca, citesc starea cuiva de pe Facebook, cum ca afara ninge. WHAT? Acum 10 minute ploua infernal de sacaitor si acum ninge? Ma ridic si dau o fuga pana in balcon unde minune afara ninge splendid 😆
WP_20140121_004

WP_20140121_005

Dupa cum ati vazut mai sus am facut poze, deci da am iesit ca un copil afara sa ma bucur de zapada. Odata ce am vazut zapada a strigat-o si pe sora-mea si i-am zis sa se echipeze ca avem de dus „lupte grele”. Stiti cum sunte fetele? Ele niciodat nu-s punctuale doar ca acum sora-mea mai avea putin si era gata inaintea mea (ceea ce nu s-a intampla 🙂 )

Echipati si gata de o mica imbulgareala pasim afara din scara. Zapada pana la glezne si nimeni pe strada, doar cate un taxiu ratacit. Dam o tura de cartier unde imortalizam momentele faine din acest an de pana acum:
WP_20140121_007

WP_20140121_010

WP_20140121_011

WP_20140121_013

WP_20140121_015

Aaa, dragut sau ce? Spunteti voi daca nu e frumoasa iarna, de fapt toate anotimpurile au acel ceva ce le face de neinlocuit. Cu toate astea tin sa ma repet. M-am transformat intr-un copil si dupa vreo 30-40 min de joaca am ajuns si acasa cam ud ce e drept insa plin de farmecul iernii.
Iuhuuuuuuu!
😳 😳

Soldat – M.C


Aparitia mi-am facut-o la doi ani dupa libertate,
Fac parte din generatia noua plina de sperante
Au trecut 22 de la primul vers,
Depresii,caderi,blocuri,altu-i mersu`.
Suparat,mulutumesc din rau imi iau ideea
Palid,n-are rost sa ma agit,nu asta e calea,
Securi negre ascutite,sulite infipte,
Sentimente moarte,vad lumina continentelor furate
Scriu cu,capu`-n palma,am nevoie de-o arma,
Sa reusesc,sa o privesc,sa-mi demonstrez ca…
Siguranta nu vine din chestii mici,
Fratii sunt dusi am parte de cretini!
Sclavilor va vad viitorul gri
E vorba de lagarul modern unde tipi cat vrei
Codul din ceafa te face mut,
Aici Marius Craciun,soldat de temut!

Sunete de gloante cazute,
Iarba plecata in fata bocancilor
Familii destramate,
Copii sclavi,mortii lor!
E poezia mea,plina de sinceritate si idei curate!

Secolul sexului,drogului si stresului,
Pe cei descuiati ii vor dependenti somnului,
Sensul vietii intr-o doza de bere.
Banci calde,banci reci,preoti camuflati in bine,
N-am nicio putere!
Doar ucid fara remuscare,
Hai!Te rog in genunchi tarfa,
Iti vand drogul facut sa te corupa
Vezi stelute-n miez de zi,spune-mi ce zi e!
Condamnat in 2013 la moarte,plansete si soapte,
Sarbatoare,BMW,stres,domnisoara!
La munca acum sange pur in dimineti pline de roua,
Pa,pa vis de-o viata,bun venit haos de dimineata!
Pace oamenilor ce-mi sunt modele,
Ei nu stiu dar eu ii iubesc,ma gandesc…
Ca si asa le sunt de folos,ce nuanta,ce frumos!

Sunete de gloante cazute,
Iarba plecata in fata bocancilor
Familii destramate,
Copii sclavi,mortii lor!
E poezia mea,plina de sinceritate si idei curate!

In lumina se pierd forme feminine,
Statul,nu ala de stat degeaba,
Iti fura de vrei sau nu vrei.
Iti dau sfaturi de cacat ca o baba
Tot cei prost umbla din gura-n gura.
Imi permit sa-i evit,
Ca daca le intru in joc sigur vomit,
Bagati in turma,vopsiti pe balana-n gluma,
Prea ingrozit sa mai privesc un rasarit
Ador seara cand pixul deseneaza curat spirit!
Ador viata cu lupta,moartea cu lupa,
Am luat-o razna,plecat in spatiu cu fata,
Toate astea sa ma hraneasca,incet din fauna asta
Nimic n-are sens,desenez din mers,
Tot Marius Craciun,stiu paradisul pe de rost!

Sunete de gloante cazute,
Iarba plecata in fata bocancilor
Familii destramate,
Copii sclavi,mortii lor!
E poezia mea,plina de sinceritate si idei curate!

P.S „M.C” o prescurtare de la Marius Craciun,a nu se confunda cu „MC”-Maestru de Ceremonii!

Mai mare morala


Morminte macabre marcate marsav
Manastiri marete miraj mioritic
Mor mame mimand multumirea
Miscarea multimii mandrie mascata
Macesul maceta mistuie macabru
Metadona moare-n muschi
Magneziu mirific magnet
Margini marginite mascheaza moscheia
Masaj masculin macelar meschin
Ma-nchin mitropolitului mituit milionar
Meteorolog metamorfoza mascata-n maxilare
Meteorit mergand melancolic milenar
Milostiviti milogii mandria minerilor
Mina militia marsaluind mimand mersul
Modernist modest maret moldovenesc

Prea multe cuvinte nu-si au sensul,
Rastignit peste norii negri astept progresul,
Interesul si-a pierdut fesul
Cei buni sunt mereu tradati de gestul,
Ce-l fac sa te crezi ca-ti vor bine
Bine e cand e LINISTE SI PACE!!!

Mongol miraj maniac
Maroc moral mananci moluste
Manios maniac mult mitocan
Mucegai mucoasa moloz mancarime
Movila mreaja maiestate mintal
Mintit minunat mediocru milionar
Multime minubus minibuget
Manipulati multime mitocana
Mici mari mese muzicanti
Mimoza mimand multimirea-n metrou
Metru masurand mandria
Maria matematic metronom
Malformatie maxilar manea malefic
Mamut miscandu-se maiestos majoreta
Morcov murdar musca Marian
Manechin mort murdar mormant!

Prea multe cuvinte nu-si au sensul,
Rastignit peste norii negri astept progresul,
Interesul si-a pierdut fesul
Cei buni sunt mereu tradati de gestul,
Ce-l fac sa te crezi ca-ti vor bine
Bine e cand e LINISTE SI PACE!!!

Bonus
Gasesc doar in mine fericirea ce vine
Orice zi lange tine e un inceput de vineri,
Nimeni nu-mi da sanse,nu ma schimba parerea voastra
Pe mare,plecat in cautare,
Tinerii mor,preotii canta canoane
Sabloane definesc usor desene murdare,
Bluze largi permit miscare
Blugi stramti definesc gay si nesimtire.
Lupta cu baioneta pana la ultima picatura,
In transeu e rece,taci si-ndura
Astia plini de ei,averi de la parinti
N-o sa stiti sa lipiti adidasii tociti!
Toata lumea vorbeste,nimeni cand trebuie,
Sa va vad cand va vor ajunge vremurile,
Mimez fericirea cand poate ea-i chiar reala.
Sunt tare si-al dracului,nu-i vreo boala!

Prea multe cuvinte nu-si au sensul,
Rastignit peste norii negri astept progresul,
Interesul si-a pierdut fesul
Cei buni sunt mereu tradati de gestul,
Ce-l fac sa te crezi ca-ti vor bine
Bine e cand e LINISTE SI PACE!!!

Fara sens dar foarte des


Printre zambete si lacrimi
Doresc lor soare si verdeata
Pe strazile pustii si grii multe lumini,
Orice fata are si a doua fata
Asa ca,imi dau des cate un refresh,
De-s trist sau fericit,in fata oamenilor sunt fresh
Ei nu ma ajuta,nici nu ma saluta,
Te-nalta,vor sa te rupa.
Pamantul se surpa,tiranii exulta,
Din Casa Alba,negrul te saluta,
Coreenii vor sa ne f**a,
Ne prostesc,inchidem ochii,ne lovesc,
Dispar suflete,apar spirite,
Pline de venin,unde-i ceva sublim?
Vagabontii isi iau filme de duzina
Seful e pisicuta cu tine e felina!!!

In palme imi cresc intregi paduri,
Apar cu sufletul,resping cretinii,
Fara cuie din magazine ca ruginesc copii
oamenii de treaba sunt acum simpli caini,
Faci doar rau,mai spala-te pe maini!

Multumesc lor,putinilor ce ma accepta,
Multumesc celor ce dupa ce le gresesc nu regreta,
Va iubesc,dorinta e sa reusesc
In imperiul corporatiilor si conspiratiilor,
Iarna nu visez sa vad din avion luminile oraselor.
Cum sa te misti RAPID cand?
Fanii Stelei mor cu maneaua-n gat si sufletul flamand!
Tot ce scriu,scriu din suflet,
Nu vreau sa misc pe nimeni,vreau sa aud un urlet!
Al meu sa fie,de bucurie,
Ca am reusit nu mai sunt o stafie,
Rog cunostintele cretine,falsii si printesele cretine,
Sa-mi spele vasele,sa inchida gurile!!!
Pasarile cerului,libertate.
Striga gura pacatosului cerand iertare,
Am suflet mare,mintea-i pe masura nu exista scapare.

In palme imi cresc intregi paduri,
Apar cu sufletul,resping cretinii,
Fara cuie din magazine ca ruginesc copii
oamenii de treaba sunt acum simpli caini,
Faci doar rau,mai spala-te pe maini!

Un frate imi zice „fulgerica”!
Sunt punctual si la timp in orice zona critica,
Nu-i vorba aici de frica,
Zic tot din interior,imun la orice critica
Fizica,candva olimpic
Prin munca,pasta pot fi si emblematic,
In diminetile frumoase vad de la-naltime
Cum orice puritate,vietate e supusa la cruzime,
Suntem repede etichetati,ca suntem intr-un fel si facem,
Lucruri „nasoale” nu sunt la moda
Nu pun Salamul in player nici vorba!
N-ai doua cuvinte frumoase pentru o fata
Ii faci gard si-i dai si roata
Cand stai cu floare-n gura,permite-mi sa ma pis pe poarta
Ne auzim data viitoare,pana atunci mai fa o poarta!

In palme imi cresc intregi paduri,
Apar cu sufletul,resping cretinii,
Fara cuie din magazine ca ruginesc copii
oamenii de treaba sunt acum simpli caini,
Faci doar rau,mai spala-te pe maini!