Ape Învolburate


Scriu cu mâinile murdare din trecutul ce mă apasă
Mii de oameni mă privesc de parcă mă cunosc
Şi totuşi sub piele se ascunde un mozaic ce nu mă lasă
Când o să renasc, îngerul meu se va mira, nici eu nu-l cunosc

Sănătatea e lucrul pe care nu l-am întâlnit
Cu tălpile goale ai călcat sufletul
Când noaptea apasă peste pleoape să ştii că am murit
Pe la mormânt să-mi treci şi să uzi al nostru nufăr

Griji meschine, deocheate de credinţă
O balanţă în neconcordanţă cu realitatea şi speranţă
Şi toate-s vechi cum le-a lăsat inima noastră
Amintirile mă omoară, aştept liniştea şi eternitatea

Vă văd cum rupeţi ultimele mele flori udate cu lacrimi
Şi puţini mă cunosc, tu ai fost echilibrul din furtună vieţii
Ultimul trandafir din suflet se apăra cu spini
Când zorii se revărsă peste cavou, tu să mă uzi cu lacrimi

E toată vâlvă în zadar
Şi ultima suflare peste inimi ce n-o să mai bată
E timpul ce trece şi nu acoperă acest calvar
E tristul poet ce a fost odată ca niciodată

Orice vis vechi de mi s-ar împlini
Şi poate o să-ţi fiu mereu aproape
Pe câmp, în zare o poartă deschisă şi am tălpile pline de spini
Doi paşi şi murim amândoi în ape învolburate

Marius Crăciun
19.07.2015

Artist în sărăcie


Poveşti din `91, când iarna îţi frângea inima
Căldura maternă, şi apoi inima de fier, trebuia să ştiu că n-o să reuşesc
Am copilărit unde soarele dansează în paşi de vals cu rouă
Acolo unde inima m-ar duce indiferent de soartă
Când pe la 5 ani rupeam zeci de perechi de tenişi visându-ne fotbaliştii din abţibilduri
Şi mai dădeam mingea pe la vecini şi uite cum ne rupeam şi spatele şi scânduri
Copilăria mea a fost paradisul!
Unde am cunoscut copii ce-au devenit repede bărbaţi
Şi unii fraţi au plecat prea repede, asta-i viaţa, ce să-i faci
Dar n-o să uit vreodată prima îngheţată mâncată
Prima fată sărutată, sau prima înjurătură pe ascuns dată
Dar toate trec, mă trec şi eu
Şi uite-mă bătrân dar vreau să mai zic de unde vin şi ce am vrut să devin
Divin nimic nu mai regăsesc
Când pe la 16 ani pentru prima dată era să mă prăbuşesc
N-a fost să fie, e soarta? Indiferent ce-a fost a vrut să mor mai târziu
Din 15 septembrie am tot tocat un liceu din care nimic n-am învăţat
Dar prea târziu am realizat că visele mele nu se leagă, practic am clacat
Am târâit două caiete vreo patru ani
În care aveam desenate flori şi mâzgăleam prostii de versuri
E toamna, totul a luat sfârşit…
La 18 ani era să mor a doua oară, dar nici atunci şi nici acum nu mă închin
Mai sus puteam să spun de partea întunecată
Morţii cu morţii, o lăsăm pe altă dată
22 de ani şi nu-mi mai găseam locul
Am petrecut o vară unde a început jocul
M-am întâlnit cu frate-miu care între timp a plecat
Odihneşte-te în pace, am trăit un basm fermecat
Şi a trebuit să revin unde inima nu vrea
Blocuri măreţe, străzi, gălăgie dimineaţa
Sunt complicat după cum spun mulţi
Dar mulţi nu ştiu că inima mea a mutat munţi
Pe la 23 era să mor a treia oară, vă mulţumesc, vă iubesc, n-o să vă uit vreodată
Triste amintiri din `91 în prezent
Dar sunt un dependent
De aceea nu dorm nopţile să prind soarele că-i singurul meu ascendent
Cu trăsături umane, mă mângâie, mă adoarme
Habar n-am ce va urma, şi nici nu-mi pasă
Ce a fost a fost, mă bucur că am trăit
Să fiu acolo unde orice vis mă duce
Artist în sărăcie, o dulce armonie.

17.04.2015
Marius Crăciun

Gandul de la miezul noptii!


Gandul de la miezul noptii este calea spre necunoscut, calea din negrul apasator al noptii, spre un drum mlastinos din Romania. Arunc ancora repede si sper sa poposesc mult aici, sa dezleg calul si sa dau o tura pe campia asta, cutreier repede cele noua planete si gasesc oameni ca mine ce au migrat intr-o liniste.

Noaptea asta vrea sa visez! Vreau ca necunoscutul sa devina o mica parte din trecut. Un trecut ce cu beton de calitate l-am ascuns si peste am pictat un soare si ceva iarba. Oamenii din galaxie sunt acum in jurul meu si citesc toti in acelasi timp citate cretine, vor sa vada cum turbez. Cred ei ca inchisoarea „libera” pune stapanire mai bine in miezul noptii! In lungul drum spre mine am intalnit caractere mai multe ca intr-un joc in retea, am gasit fete ascunse sub masti, gaseste fata curata si plina de zambete chiar daca culoarea mastii anunta o noapte lunga plina de nepravazut.

N-ai inteles nimic? Nu-i problema pot continua pana in zori, insa o fac cu mine, tehnoredactez pe mine. Voi acum ar fi cazul sa visati, visati ca totul este frumos