De zis!


Eram pe-un vis călător
Săream într-un picior
Eram copil şi învăţăm să zbor
Ţopăim timid pe-un nor

Apoi din vis zburăm spre tine
Găseam pe drum bucăţi din mine
Le adunăm că mă gândeam să-mi fie bine
Am strâns bucăţile şi mă-ndreptam spre tine

Visam culori în tonuri negre
Eram la poarta drepţi de veghe
Sufletul se zbătea ca-n spăte la zeghe
Erau culori, dar eu le vedeam negre

… acum speranţa îşi trage clopotul
Aduce tot ce-i greu şi-n Univers începe vuietul
… am stat pe loc să-mi aud gândul
Eram doar eu, rupeam pământul

Credeam că nu mai baţi spre împăcare
Credeam că stelele se camuflează când soarele apare
Credeam că orice om suflet are
Credeam că văd natura că şanse are

Stupid am închis ochii la prostie
Ştiam că bine nu va să fie
Credeam că timpul acoperă orice mizerie
Găseam mereu un Univers de basm în tine

Final de vis şi lumina-mi strigă bis
Trec repede prin minte tot ce-am zis
Las foile să-mi cunoască sufletul ăsta trist
Las în poezie tot ce am de zis!

Snapshot_2014-03-22_100301

Turma umana


Suntem multi dar tot multi n-au nicio treba cu viata. Nu inteleg cum vrem noi sa iesim din hazna cand mentalul majoritatii ne arunca acolo. Sincer NICIODATA Romania nu va fi o tara civilizata. De ce? Pentru ca parintii isi cresc copiii in modul lor de gandire, un mod primitiv strict legat de doua aspecte ale vietii. Unul nunta, doi loc de munca (nu conteaza ca-ti da 4 mil pe luna). Nu vedem mai departe de coada de la semafor unde injuram si cunoastem atatea mame, nu ne SCHIMBAM pe noi inainte de a schimba ANTURAJUL. Offff, cate mai sunt de zic insa mereu cand scriu ceva pe blog am impresia ca ma repet si degeaba zic.

Daca cinci oameni citesc acest mesaj vor zice cu siguranta ca-s nebun. De ce sa nu fie ceva ce place tuturor. O manea, o samanta, o bere, o „smecherie” de cartier… Nicidecum sa avem puterea sa zicem NU. Sincer incerc sa ies din turma… Oaia asta nu poate schimba lumea insa universul lui e BESTIAL DE FRUMOS. Din pacate sunt putini cu ochii mari deschisi si nu cu ochii in icoane si pupatul mainilor si lasarea fruntii spre fata sa te unga cu ulei. De ce sar din lac in put? Pentru ca orice lucrul are legatura cu altul si uite asa piramida prostiei. Oare daca taiem de pe lista un lucru incet incet cade piramida? Da` cu cine frate?!

Aroma


Azi am avut o întâlnire,
Eu şi ea, Marea Unire!
Simplă şi frumoasă ca o Crăiasa,
Între noi e o aromă ce nu ne lasă…

Zburdăm din zori în seară,
Colindăm cu gândul o ţară,
Roua, parfumul şi aroma de odinioară
Peisajul pictat cu sentimente ne-nconjoară.

Buzele ei şi acum emană o aromă,
Aroma zilelor de mai în siluetă formă.
Aroma cafelelor ce mi-au trecut prin faţă,
Aroma ta rămasă într-un cearceaf de dimineaţă.

Ştrengar prin suflet caut liniştea.
Când eu ştiam că viaţa-i doar a mea.
Mă amăgeam când nu găseam şi mai plecăm,
Mă liniştea aroma şi liniştea dintr-un vacarm

Şi cerul înstelat sub nori a cam fugit.
Cum inima-i organul de neclintit,
Bate într-una în ritmul valurilor de arome.
Munţi falnici, câmpii întinse şi eu iubesc aceste forme.

Că nu mai sunt copil în acte,
Că au trecut ani şi se contorizeaza-n date.
Lasă să treacă peste mine ce-a fost şi ce vine,
Aroma-i scut într-un Univers cu tine!